Normal view MARC view ISBD view

Trăsături specifice ale flexiunii substantivului şi ale determinării în graiurile băieşilor din Croaţia / Radosavljević, Petar.

By: Radosavljević, Petar.
Material type: ArticleArticlePublisher: 2015Description: 153-169 str.Other title: Specific Features of Noun Inflection and Determination in Daco-Romanian Varieties Spoken by Bayash Roma in Croatia [Naslov na engleskom:].Subject(s): romi băieşi, Croaţia, dacoromână, dialectologie, flexiunea substantivului, determinarea | 6.03 | rumunjski | Online resources: Elektronička verzija In: Simpozionul Internaţional de Lingvistică, Ediţia a V-a str. 153-169Summary: Spre deosebire de alte grupuri de romi, limba maternă a romilor băieşi este (daco)româna. Se estimează că în Croaţia numărul romilor băieşi depăşeşte zece mii de persoane, reprezentând cel puţin jumătate din minoritatea naţională romă. Cercetările noastre anterioare au arătat că ei se pot împărţi în trei subgrupuri, principalul criteriu fiind acela al graiurilor pe care le vorbesc. Cele trei variante ale dacoromânei vorbite de romii băieşi le-am numit graiurile muntean din Baranja, muntean ludăresc şi ardelean, ţinând cont de factori lingvistici / dialectologici, sociolingvistici şi geografici. În lucrarea noastră vom prezenta anumite trăsături specifice ale flexiunii substantivului în aceste trei graiuri. Astfel, graiul ardelean exprimă cazurile genitiv-dativ cel mai adesea printr-un element proclitic, pe când articolul nehotărât prezintă doar forme de nominativ-acuzativ. Un rol aparte în determinarea substantivului îl are adjectivul demonstrativ postpus, care formează cel mai frecvent o unitate accentuală cu substantivul. Graiul muntean din Baranja exprimă relaţiile cazuale într-un mod similar graiului ardelean, în timp ce adjectivul demonstrativ postpus nu are o frecvenţă atât de însemnată. Spre deosebire de cele două graiuri, în graiul muntean ludăresc cazurile genitiv-dativ sunt exprimate cel mai adesea în acelaşi timp printr-un element proclitic şi printr-unul enclitic. Adjectivul demonstrativ postpus are şi aici o frecvenţă ridicată. În ceea ce priveşte vocativul, în toate cele trei graiuri ale băieşilor acesta poate fi exprimat fie prin forme proprii (ceea ce se întâmplă cu o frecvenţă redusă) fie, cel mai des, prin forme identice cu nominativul. Toate cele menţionate mai sus vor fi ilustrate prin exemple provenite din corpusul lingvistic propriu alcătuit pe teren.
Tags from this library: No tags from this library for this title. Log in to add tags.
No physical items for this record

Spre deosebire de alte grupuri de romi, limba maternă a romilor băieşi este (daco)româna. Se estimează că în Croaţia numărul romilor băieşi depăşeşte zece mii de persoane, reprezentând cel puţin jumătate din minoritatea naţională romă. Cercetările noastre anterioare au arătat că ei se pot împărţi în trei subgrupuri, principalul criteriu fiind acela al graiurilor pe care le vorbesc. Cele trei variante ale dacoromânei vorbite de romii băieşi le-am numit graiurile muntean din Baranja, muntean ludăresc şi ardelean, ţinând cont de factori lingvistici / dialectologici, sociolingvistici şi geografici. În lucrarea noastră vom prezenta anumite trăsături specifice ale flexiunii substantivului în aceste trei graiuri. Astfel, graiul ardelean exprimă cazurile genitiv-dativ cel mai adesea printr-un element proclitic, pe când articolul nehotărât prezintă doar forme de nominativ-acuzativ. Un rol aparte în determinarea substantivului îl are adjectivul demonstrativ postpus, care formează cel mai frecvent o unitate accentuală cu substantivul. Graiul muntean din Baranja exprimă relaţiile cazuale într-un mod similar graiului ardelean, în timp ce adjectivul demonstrativ postpus nu are o frecvenţă atât de însemnată. Spre deosebire de cele două graiuri, în graiul muntean ludăresc cazurile genitiv-dativ sunt exprimate cel mai adesea în acelaşi timp printr-un element proclitic şi printr-unul enclitic. Adjectivul demonstrativ postpus are şi aici o frecvenţă ridicată. În ceea ce priveşte vocativul, în toate cele trei graiuri ale băieşilor acesta poate fi exprimat fie prin forme proprii (ceea ce se întâmplă cu o frecvenţă redusă) fie, cel mai des, prin forme identice cu nominativul. Toate cele menţionate mai sus vor fi ilustrate prin exemple provenite din corpusul lingvistic propriu alcătuit pe teren.

Projekt MZOS projekt

Rumunjski

There are no comments for this item.

Log in to your account to post a comment.

Powered by Koha

//